Da,mi-e dor de tine.
Îmi alunec singur din palmă,nesimţit,
Şi nu sper să pot cumva reţine
Tot ce de la tine parcă-mi vine
Grav şi negreşit şi neclintit.
Odinioară,nu simteam că saltă
Nici un strigat să-mi trădeze dorul.
Dormeam liniştit ca o piatră
Peste care murmură izvorul.
Dară azi ceva m-a dezghiocat
De-acel timp necunoscut,întunecat
Şi în pragul marii primăveri.
A luat sărmana-mi viaţă caldă
Si-a întins-o uneia în palmă
Care nu ştie ce eram ieri.
-Rainer Maria Rilke
Îmi alunec singur din palmă,nesimţit,
Şi nu sper să pot cumva reţine
Tot ce de la tine parcă-mi vine
Grav şi negreşit şi neclintit.
Odinioară,nu simteam că saltă
Nici un strigat să-mi trădeze dorul.
Dormeam liniştit ca o piatră
Peste care murmură izvorul.
Dară azi ceva m-a dezghiocat
De-acel timp necunoscut,întunecat
Şi în pragul marii primăveri.
A luat sărmana-mi viaţă caldă
Si-a întins-o uneia în palmă
Care nu ştie ce eram ieri.
-Rainer Maria Rilke
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu