Translate

sâmbătă, 27 octombrie 2012

Oameni versus Oameni

Sunt oameni care viseaza si oameni care, neavand curaj sa viseseze, ii impiedica pe visatori.
Sunt oameni adulti care se cred copii  si copii care se cred maturi.
Sunt oameni care nu se multumesc niciodata si oameni care au tot ce isi doresc-pentru ca au renuntat sa isi doreasca.
Sunt oameni care se lasa in mana sortii si oameni care isi fac singuri soarta.
Sunt oameni care asteapta sa li se intample ceva si oameni care provoaca intamplari.
...
Sunt oameni puternici care isi arata iubirea si oameni slabi care uita de ea.
Sunt oameni care iubesc si care arata asta si oameni care iubesc in tacere.
...
si mai sunt oameni care se cred unici.
     Eu nu m-am simtit niciodata unic.
Nu stiu de ce. Poate ca tine de educatie, inca nu am aflat.
Probabil ca si asta este vreun sindrom sau vreo nevroza ceva.
Aud des la multe persoane afirmatia: sunt unic(a)!.
     Dar au aceleasi gesturi ca si parintii lor, reactioneaza la fel ca mine si ca restul lumii la stimuli. Daca ii spui un banc, rade, daca il injuri, se supara... nimic diferit. Si totusi sustine ca e unic.Se pare ca toate persoanele sunt unice. Si aici stiinta se refera la nivel celular sau de amprenta genetica. Pana la urma cred ca exact unicitatea asta e caracteristica care ne face pe toti identici, nu?
Daca toti suntem unici, pana la urma toti suntem la fel.
O multime de unici.
Si mai sunt si oameni care nu vor nimic.

luni, 15 octombrie 2012

"Coltul de poezie" - Scrisoare


Din cauza foartei intinse distante,scrisorile vin cam tarziu; 
Aceasta, la care-ti raspund imi soseste din veacul trecut. 
N-am observat cum trece timpul,si iata-i tarziu,dar ma grabesc sa-ti raspund. 
Diametrul taramului meu este nul,si raza lumii mele-i jumatate din nimic; 
E-o pajiste rotunda pe varful unui ac, iar eu de foarte multa vreme, 
Ma indeletnicesc cu cresterea melcilor. 
In privinta tratatului meu "Despre flacari,despre natura,felurile si dulceata lor" pot sa-ti spun  
Ca va ramane nescris.            
Caci daca l-as scrie,cine s-ar osteni sa-l citeasca?
Si daca cineva l-ar citi, la ce bun?
Destul c-am trait serile acelea,inflacarate,cand valvataie sufletul nostru ardea,si din flacari se-ntruchipau lumi inalte,mai vii,si mai pure... 
Tu spui:"Sa salvam de la moarte frumoasele chipuri."  
Dar ele sunt nemuritoare in sine,si neschimbatoare salasuiesc in altarele zeilor 
Acum e tarziu si noaptea se lasa pe pajistea rotunda din varful de ac   
Scrisoarea acesta am scris-o pe cochilia melcului meu Adeodatus 
Care maine in zori va porni intr-o lunga calatorie spre Tine.
                                                                                            de Mihai Ursachi

luni, 1 octombrie 2012

Despre tigani

Tot studiez situaţia asta a ţiganilor. Aproape toată lumea are ceva cu ei, sau împotriva lor. Pe aici in regiunea mea, nu o să auzi prea repede pe cineva vorbind de bine un ţigan sau un ungur. Dar de unguri... altă dată!... Oricum, eu cu ţiganii, nu am nimic. Niciodată nu m-a deranjat vreunul.Chiar îmi plac. Şi îi privesc cu admiraţie. Rar vezi pe cineva original. Mai ales o naţie originală. Iar ei,sunt originali,trebuie să recunosc. Au venit de 600-700 de ani pe la noi,şi prin vecini, dar nu au învăţat mai nimic.Nu au asimilat nimic.Dimpotrivă,noi am asimilat de la ei.     
 Aţi văzut vre-o nuntă sau petrecere de-a lor,la care să se asculte sau danseze măcar o melodie românească?    
Aţi văzut vre-o petrecere sau nuntă rămânească, la care să nu se asculte sau danseze o melodie ţigănească?...  
Stau pe aici, se înmulţesc, continuă să facă câte 12 copii,în timp ce restul europenilor fac doar unul, sau niciunul. In 600 de
ani vor fi majoritari in toate ţările europei. Pe urmă o vor abandona şi vor migra pe alt continent. Cred că asta vor face. Pentru că ei,au altă convingere. Tot ce nu e proprietatea lor şi e proprietatea altcuiva,este a nimănui, şi deci, li se cuvine. Când totul v-a fi proprietatea lor, nu vor mai avea ce face aici. (Unii ar scrie: nu vor mai avea ce fura aici.) 

De puţină vreme au renunţat la atelaje cu animale şi au trecut la maşini. In nebunia cu taxa auto de la sfâşitul anului în timp ce încercam şi eu să înmatriculez o maşină, am stat o zi întreagă în preajma a cca 10 familii care îşi înmatriculau Daciile camionetă. Stăteau la coadă la ghişeu bărbaţii, femeile stăteau separat când trebuiau semnate actele îşi chemau nevestele să semneze. Nu am reuşit să înţeleg de ce înmatriculau toţi,maşinile pe numele nevestelor.Cu siguranţă ştiu ei ce ştiu. Am privit şatra toată ziua,la mai multe cozi, în mai multe instituţii.Vorbeau de ale lor. Făceau un vacarm îngrozitor.Nimic, nici o rugăminte sau ameninţare nu a avut efect. Nu am văzut nici un bărbat să privească sau să admire vre-o femeie de-a noastra mai frumoasă sau îmbrăcată mai provocator.Nu am văzut nici o femeie de-a lor să privească vre-un bărbat dintre noi. Sau pe vreunul din ei să privească la ce maşină sau telefon are românul de lângă el. Nimic. Pur şi simplu nu existăm pentru ei. Pare că nimic din ce avem noi nu le trezeşte admiraţia şi că nu au nimic de învăţat de la noi.Umblă din loc în loc,adună ce noi aruncăm şi ei pot folosi în vreun fel, deşi îmi pare că au cu ei în căruţă sau maşină,tot ce le trebuie.Restul îl fură. Dar fură doar bunuri sau mâncare.Atât. Nu ne fură idei,locuri de muncă,obiceiuri Şi câte mai avem.Suntem neinteresanţi.Altfel nu înţeleg de ce nu îşi doresc să fie ca noi. De ce nu încearcă să ne copieze, să ne imite.       
 Cred că suntem vazuti doar ca un soi de sursă de câştig şi un loc de tabără până mâine. 
Asa raman originali.   
Spre deosebire de noi care copiem fara triere si mai ales ascultam tot ce ne spune occidentul.    De-asta ii admir!